Salvamarii au talent

de Simona Catrina

Pleacă salvamarii din țară, ce surpriză! Și-au ales cel mai bun moment, tocmai când ne-am apucat noi să radem beri pe plajă, apoi să verificăm dacă e adevărat că geamandura poate fi oleacă scufundată, dacă se urcă trei tâmpiți pe ea.

Pe site-urile de joburi, ofertele de salvamar în Spania, de exemplu, includ o leafă care se bălăngăne între 892 de euro brut și 1200 de euro brut pe lună, în funcție de amplasare: piscină, parc acvatic sau plaja mării.

Un salariu pricăjit, având în vedere riscurile și meteahna spaniolilor de a face surfing pe cofraje de ouă și de a înota beți mangă. Și, după ce înoată ei așa o juma’ de oră, își aduc aminte că de fapt nu știu să înoate și atunci fac atac de panică: Ayudame!

Salvamarilor care pleacă la muncă în Spania nu li se cere să știe spaniola – probabil pe principiul că poți să-i tragi o palmă-n cap unui înecăcios dintr-ăsta și fără să-i bolborosești spiciuri, ca să nu mai zbiere și să te tragă în jos.

De altfel, nici româna nu e punctul tare al salvamarilor noștri, doar că nu-i angajează nimeni pentru compuneri libere sau redactări de eseuri și comunicate de presă. Totuși, ei au o revistă – e scoasă de ANSPSR, Asociația Națională a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România. Am crezut că acolo își descriu viața lor pe înțelesul nostru, dar ei își explică ghinioanele noastre pe înțelesul lor. E un fel de ghid elementar de supraviețuire, cu sfaturi pline de consistență, gen: ”Dacă ești surpris (sic!) de o crampă musculară în apă, nu intra în panică. Plutind, încearcă să întinzi mușchiul în zona afectată”. Bun, și dacă nu reușești? A, doar am stabilit, nu intra în panică, n-au murit chiar toți cei care au făcut cârcei în apă, doar o parte.

Daca iți plac articolele noastre, da-ne LIKE pe Facebook!