La Mircea Dinescu lăudat să nu te duci cu sacul

de Simona Catrina

N-am avut de lucru (vorba vine) și am fost duminică seară în Centrul Vechi, a jdemia oară și cu a jdemia speranță ofilită. Bunii noștri veri și prieteni ne-au propus să mergem la cârciuma lui Mircea Dinescu, am acceptat instantaneu, mărturisesc că de mult timp voiam să vedem arta antreprenorială a unuia dintre cei mai rafinați gurmanzi ai nației.

Localul lui Dinescu se numește ”Lacrimi și Sfinți” și e în Centrul Vechi, cum spuneam. Site-ul e pompos și plin de promisiuni, însă realitatea din teren e cu totul alta. Mircea e cunoscut ca un artist al sferei culinare, ca un inventator, ca un om care a recuperat rețete de zeci și sute de ani și le-a redat stomacului nostru plictisit de fast food, aflat în căutare de senzații tari.

Mircea, acum mă adresez ție, direct: schimbă sistemul, ospătarii, viziunea, altfel dai faliment! Jumătate din meniu nu era disponibil, asta în condițiile în care am fost acolo duminică la prânz, deci nu într-o marți după-masă! Mâncarea e ok, dar nu mai mult de-atât, ca să nu mai spun că porțiile sunt mai mici decât scrie în meniu și lăbărțate artificial pe farfurie, ca să pară mai late.

Am comandat rață pe varză, iar acum am remușcări, rața a murit degeaba, ea era bună de felul ei, dar bucătarul era blazat. Doru, iubitul meu, care nu e nicidecum bucătar profesionist, mi-a gătit o rață cu mult mai interesantă. Acolo era un copan de rață cu două linguri de varză călită, atât și nimic mai mult și mai aparte.

Palinca e bună, veritabilă, de prună, vinul e bun, dar nu vă bucurați prematur, prețurile peste media Centrului Vechi vă vor aminti asta imediat. Pe site, restaurantul lui Dinescu pare ceva rupt din altă lume, dar când ajungi acolo, constați că atmosfera e una de braserie oarecare, un pic mai spălată, mai modernă, ce-i drept. Iarăși spun: dragă Mircea, ne cunoaștem de mult, iartă-mă, n-am putut să nu spun adevărul, tu ești un om ieșit din comun, genial, care merită un renume bun, ai grijă de ceea ce se întâmplă cu afacerea ta, te implor!

Mulțumesc însă sincer, din suflet, verilor mei, Cristina și Eduard Răducan – doi oameni absolut excepționali, vorbesc serios! – pentru că mi-au dat ideea să mergem acolo și, implicit, mi-au furnizat un subiect onest pentru această cronică! Și, în apărarea lui Dinescu, verilor mei le place acest local foarte mult… Așa că plec capul, spășită, probabil sunt subiectivă, căutați pe Internet alte cronici…

Daca iți plac articolele noastre, da-ne LIKE pe Facebook!

  • Magda

    Ai dreptate, Simona! Daca as fi stiut sa manuiesc plaivazul mai decent, i-as fi scris si eu domnului Dinescu. Dupa doua cine in doi foarte gustoase, am convins-o pe sora mea sa-si serbeze ziua de nastere acolo. A fost aproape un fiasco; sambata la pranz, ospatari stangaci si muste berechet! Pentru o masa de14 persoane a trebuit sa fotocopieze meniul (stergand jenata preturile) si sa le distribuie invitatilor pentru a “prezenta comanda” cu o zi inainte, justificand ca nu pot aduce la masa atatea feluri odata pentru atatea persoane! La ora aceea nu au fost mai mult de sase musterii la alte doua mese!
    Mancarea este decenta, dar nu depaseste creativitatea denumirilor din lista de bucate! Vinul foarte bun, insa managementul lasa mult de dorit!
    Am omis sa spun ca la prima intrebare seful de sala a zis ca nu prea poate organiza o masa cu atatea persoane, dupa care colegul lui, in urma unei “recomandari”, a gasit o solutie acceptabila! Pretul este – cum spui si tu, Simona – peste media Centrului Vechi!

    Lipseste mana unui carciumar profesionist! :)

    • Simona Catrina

      Draga Magda, ai dreptate, aaaa, uitasem de muste, asa e, la un moment dat erau patru muste pe o chifla! Fara exagerari… Nu sunt scarboasa sau fitoasa, dar e inadmisibil sa ai local cu asemenea ifose si preturi si sa nu ai aer conditionat, sa fie interiorul bine separat de terasa si sa nu ai insecte prin farfurii!

      • Cela Nitulescu

        Aveti mare dreptate doamna Simona si ma bucur mult ca ati scris despre Lacrimi si Sfinti; am fost si noi acolo prin iulie si am avut si invitati straini si la fel de dezamagiti am fost si de mancare si mai ales de muste, nu mi-a venit sa cred, nu am mai vazut muste in niciun restaurant la care am fost; in schimb vinul si lautarul ne-au placut foarte mult si ne-a mai trecut putin dezamagirea; nu cred ca vom mai merge acolo; cand gateste la tv ti se pare ca sunt niste minunatii; nu inteleg…

      • http://www.facebook.com/alexandru.ioan.ionescu Alexandru Ioan Ionescu

        …poate ca mustele fac parte din “atmosfera”… or fi angajate cu juma de norma…

  • Irina_p

    Simona, ce s-a intamplat, te caut in emisiunea Damen Tango si nu te gasesc?!?!

  • CID

    Mda… Si voiam sa merg pe acolo.Acum dupa ce am citit articolul si postarile m-am lamurit.

  • Clau

    Imi era foame cand m-am asezat la masa .
    La fel am plecat.
    Dupa o ciorba mica ,mica si-un carnacior si mai mic .
    Drept este c-a durat vo ora jumate cu tot cu asteptare si mancat ca sa nu-mi potolesc foamea .
    Altfel e ……gen fitza maxima..
    .Pofta buna

  • Lacrimisisfinti

    Lasa tu, nu-ti fa griji de “afacerea” boiernasului Dinescu. Omu’ e tzepar de meserie, a facut milioane din ascuns dosare cat a fost grangure la CNSAS…are mosia lui, luata in arenda de la noi…vinde vinul acru cu pret de vin vechi…se descurca el.
    Lacrimisisfinti.ro