Ana Maria Bărbosu a primit o suspendare de doi ani din partea Diviziei Antidoping a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), după trei încălcări ale regulilor privind localizarea sportivilor. Gimnasta română nu își pierde însă rezultatele obținute începând din decembrie 2025.
Cazul a apărut după ce Ana Maria Bărbosu nu a putut fi găsită pentru controale antidoping în trei situații, între septembrie și decembrie 2025. Informațiile de localizare furnizate de sportivă nu au permis efectuarea testărilor, iar abaterile au fost considerate valide în intervalul de 12 luni prevăzut de regulament.
Programul antidoping al World Gymnastics este administrat de Agenția Internațională de Testare (ITA). În primăvara lui 2026, agenția a informat-o pe gimnastă că situația reprezintă o încălcare a regulamentului, pentru care sancțiunea standard este de doi ani.
Decizia TAS și data suspendării
Bărbosu a contestat măsura propusă de ITA și a cerut ca dosarul să fie analizat de Divizia Antidoping a TAS. Audierea a avut loc pe 20 august 2026, în fața unui judecător unic, care a evaluat argumentele ambelor părți.
Judecătorul a stabilit că cele trei abateri au fost înregistrate corect și a menținut perioada de ineligibilitate de doi ani. Suspendarea provizorie fusese aplicată la 5 mai 2026, iar această dată a devenit și începutul oficial al sancțiunii.
Cererea World Gymnastics a fost admisă doar parțial. Deși suspendarea rămâne în vigoare, rezultatele obținute de Ana Maria Bărbosu din decembrie 2025 nu au fost anulate.
Dosarul medaliei de la Paris
Suspendarea este anunțată în timp ce gimnasta română se află în continuare într-o altă procedură la TAS, legată de medalia de bronz de la sol, câștigată în finala Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024. În acest dosar sunt implicate Federația Română de Gimnastică, Jordan Chiles, USA Gymnastics, Donatella Sacchi și World Gymnastics.
Speța a fost retrimisă la TAS în februarie 2026, după intervenția Tribunalului Federal Suprem Elvețian și apariția unei probe noi. O audiere în acest caz nu este așteptată mai devreme de mai 2027.
Controversa a pornit în finala olimpică din 5 august 2024. Ana Maria Bărbosu ocupase temporar locul al treilea și a fost considerată medaliată cu bronz timp de câteva zeci de secunde, înainte ca americanca Jordan Chiles să depună o contestație.
Nota lui Chiles a fost majorată de la 13,666 la 13,766, ceea ce a urcat-o pe poziția a treia. Sabrina Maneca-Voinea a contestat, la rândul ei, nota de 13,700, însă solicitarea sa a fost respinsă.
Ulterior, TAS a decis ca medalia de bronz să îi revină Anei Maria Bărbosu. În clasamentul stabilit atunci, Sabrina Maneca-Voinea a rămas pe locul al patrulea, iar Jordan Chiles a fost trecută pe poziția a cincea. Decizia a fost contestată de federația americană de gimnastică și de Sabrina Maneca-Voinea la Tribunalul Federal Elvețian.
Ultimul podium olimpic, în 2012
România nu mai câștigase o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012, până la Jocurile Olimpice de la Paris. La Londra, Sandra Izbașa a cucerit aurul la sărituri, Cătălina Ponor a obținut argintul la sol, iar echipa feminină a României a câștigat medalia de bronz.
