Claudiu Lupaș a plecat în Italia cu puțini bani și fără un loc de muncă sigur, după ce în adolescență încercase tot felul de meserii în Turcia. Astăzi, antreprenorul este asociat cu fabrica ce produce matrițe pentru industria auto de lux, Castelul Lupilor Transilvania din Hunedoara și parcul Arca lui Noe din Argeș.
Înainte să ajungă să coordoneze investiții de milioane de euro, Lupaș a lucrat pentru trei euro pe oră, a servit la mese și chiar a ajuns să-și procure alimente din produsele aruncate de un supermarket italian.
De la munci grele la Italia
Primele experiențe de muncă le-a avut în vacanțele de vară petrecute în Turcia. A lucrat în ateliere, a vopsit blugi, a confecționat insigne, a participat la realizarea tălpilor pentru pantofi și a muncit pe șantiere. Pentru a nu rămâne fără economii, își prindea banii cu bandă adezivă de picior, temându-se de controalele poliției.
După liceu, a încercat să urmeze o facultate la Timișoara, însă planul de a pleca din țară a rămas mai puternic. Prima tentativă de a ajunge în Italia s-a terminat în Cehia, unde el și cei trei prieteni care îl însoțeau au fost opriți de autorități și trimiși înapoi în România.
În 2001, Lupaș a reușit să ajungă în Italia. A început să lucreze pe un șantier din apropierea orașului Perugia, pentru un salariu de trei euro pe oră, iar banii abia îi ajungeau pentru traiul zilnic.
Perioada a fost atât de dificilă încât a început să ia mâncare din produsele pe care un supermarket le arunca după expirare. Într-un interviu acordat în 2018, antreprenorul spunea că îl urmărea rușinea de a reveni în România fără să fi reușit.
La un moment dat, s-a gândit chiar să se înscrie în Legiunea Străină franceză, dar o accidentare i-a schimbat direcția. A rămas în Italia și s-a angajat într-o fabrică de textile, unde câștiga aproximativ 800 de euro lunar, iar noaptea lucra ca ospătar într-un hotel de patru stele.
Ulterior, a obținut un contract plătit cu 1.300 de euro, însă a rămas fără serviciu după ce a lipsit de la muncă. A ajuns apoi într-un club de golf din nordul Italiei, unde servea clienți înstăriți și, în paralel, conducea o firmă care recruta muncitori români pentru companii italiene.
Legătura cu industria auto
În clubul de golf l-a cunoscut pe Walter Fontana, proprietarul grupului industrial italian Fontana. Compania producea matrițe și componente pentru caroserii, iar printre beneficiarii săi se numărau Ferrari și McLaren.
În 2005, Fontana i-a cerut să găsească 30 de sculeri-matrițeri pentru fabricile din Italia. Lupaș a ajuns la Câmpulung Muscel, unde a identificat foști specialiști ai uzinei ARO rămași fără locuri de muncă.
Experiența celor 30 de meseriași în prelucrarea metalelor și fabricarea matrițelor l-a impresionat pe industriașul italian. Lupaș a primit propunerea de a coordona echipa și a început să învețe domeniul direct din interior, renunțând la activitatea din restaurant.
Colaborarea a dus, câțiva ani mai târziu, la deschiderea unei fabrici în România. Investiția grupului Fontana a început să fie pregătită în 2009, iar Fontana Pietro România, construită în comuna Schitu Golești din Argeș, a fost inaugurată în 2011.
Lupaș a contribuit la dezvoltarea unității și a ocupat funcția de vicepreședinte până în decembrie 2018. Fabrica produce matrițe industriale folosite pentru componente auto și face parte din grupul care lucrează pentru Ferrari, McLaren și alți constructori.
În 2025, compania din Argeș a raportat o cifră de afaceri de aproape 178 de milioane de lei, un profit net de aproximativ 2,74 milioane de lei și 238 de angajați.
Castelul din Hunedoara
În timp ce muncea în Italia, Claudiu Lupaș investea deja în România. În 2004, a deschis un bar în curtea unei proprietăți de familie din Chimindia, județul Hunedoara, decorat cu o motocicletă funcțională prinsă pe perete și cu un sicriu folosit drept masă.
Succesul localului l-a încurajat să transforme proprietatea într-o destinație turistică. Clădirea, cumpărată de bunicul său, fusese modificată și degradată de-a lungul timpului, iar antreprenorul a decis să o refacă după planurile vechi.
Lucrările la Castelul Lupilor Transilvania s-au desfășurat între 2007 și 2013. Pentru proiect, Lupaș a obținut aproximativ 100.000 de euro prin programul SAPARD, la care a adăugat bani proprii și credite; în 2018, investiția suplimentară era estimată la circa 500.000 de euro.
Proprietatea a fost amenajată pentru cazare și evenimente, cu un decor inspirat de perioada medievală. Ideea restaurării castelului îl însoțea încă din tinerețe, de când plecase la muncă în Turcia.
Arca lui Noe din Argeș
Experiența acumulată în județul Argeș prin investiția industrială l-a făcut să caute noi oportunități în turism. În comuna Schitu Golești, a descoperit o fostă unitate militară care adăpostise un depozit important de combustibil pentru aviație.
Terenul abandonat a fost concesionat cu sprijinul administrației locale. Inițial, Lupaș intenționa să construiască acolo un cămin pentru persoane vârstnice, însă a schimbat proiectul și a ales să creeze un parc de agrement cu o componentă educațională.
Elementul central avea să fie o construcție din lemn inspirată de Arca lui Noe. Antreprenorul susține că a urmărit dimensiunile descrise în Biblie, iar la ridicarea construcției au lucrat peste 25 de persoane.
Parcul Arca lui Noe a fost inaugurat la 1 iunie 2025 și se întinde pe aproximativ cinci hectare. Lupaș a afirmat că, în ziua deschiderii, au venit câteva mii de vizitatori, iar numărul mare de autoturisme a dus la blocaje pe kilometri întregi.
Până acum, antreprenorul spune că a investit câteva milioane de euro în proiect, folosind fonduri proprii și credite bancare. La aproximativ 700 de metri distanță, în zona fostelor buncăre și rezervoare de combustibil, pregătește o nouă investiție.
Planul vizează un parc de distracții inspirat de legenda lui Dracula, întins pe 15 hectare, de trei ori mai mult decât suprafața primei etape a parcului Arca lui Noe.
Claudiu Lupaș s-a întors definitiv în România în jurul anului 2010, după aproape un deceniu petrecut în Italia. Deși recunoaște că problemele economice îi determină în continuare pe mulți români să plece, antreprenorul spune că nu regretă revenirea și consideră că există oportunități pentru cei dispuși să muncească și să investească.
„Nu e rușine să muncești! Rușine e să te crezi mai presus de cel care muncește! Poți fi medic, profesor, inginer, constructor, șofer, agricultor sau măturător de stradă. Munca cinstită nu te înjosește. Te onorează!”, a transmis el.
