David Filipaș avea doar 15 ani când a obținut în Spania diploma de cel mai tânăr somelier de ulei de măsline din lume. Pasiunea adolescentului a început într-o vacanță în Grecia și s-a transformat într-o afacere de familie în Messara, Creta.
Prima întâlnire cu uleiul de măsline autentic a avut loc la o tavernă grecească. David a gustat produsul turnat într-o farfurie și a observat imediat diferența pe care o poate face în preparatele culinare. Tatăl său, Cosmin Filipaș, i-a remarcat interesul și l-a implicat treptat în activitățile de promovare ale familiei.
Adolescentul a început să studieze metodele de recoltare, proprietățile nutritive și procesul de producție. La 14 ani, cu sprijinul părinților, s-a înscris la o academie de profil din Valencia, unde a fost singurul cursant minor dintr-o grupă formată din 20 de adulți.
Cel mai tânăr coleg al său avea 30 de ani, iar unii participanți au crezut inițial că David intrase din greșeală în sala de curs. Diferența de vârstă nu l-a descurajat, iar partea de analiză senzorială l-a atras în mod special: a învățat să recunoască defectele, aromele și particularitățile unui ulei de calitate.
Examenul final a presupus evaluarea a zece pahare opace de degustare. David a obținut o notă foarte bună, a primit diploma de absolvire, iar comisiile de specialitate au confirmat ulterior recordul mondial pentru cel mai tânăr somelier de ulei de măsline.
Livada familiei din Creta
Povestea profesională a lui David este legată de investiția făcută de familia sa în regiunea Messara. Anul trecut, Cosmin Filipaș a cumpărat o livadă de 3.000 de metri pătrați, cunoscută pentru măslinii din soiul Koroneiki.
Uleiul este produs local, printr-un proces de presare la rece, în conformitate cu normele aplicate în bazinul mediteranean. Tatăl se ocupă de recoltare și de partea operațională din Creta, în timp ce David coordonează promovarea și își dorește să-i ajute pe români să recunoască mai ușor un produs autentic.
Când alegi un ulei de măsline din magazin, tânărul somelier recomandă să verifici câteva detalii esențiale:
- pe etichetă trebuie să apară clar mențiunea „extravirgin”, asociată unui produs fără defecte de gust și miros;
- anul recoltei este important, deoarece proprietățile antioxidante se reduc în timp, iar alegerea unui produs cât mai recent este preferabilă;
- originea și soiul măslinelor ar trebui să fie precizate, inclusiv în cazul unor sortimente precum Koroneiki;
- sticla închisă la culoare sau tabla alimentară protejează uleiul de razele ultraviolete;
- bidoanele din plastic transparent pot accelera degradarea conținutului.
David atrage atenția și asupra uleiului servit în restaurante. Sticlele lăsate în lumină sau la căldură își pot pierde mai repede calitățile, iar completarea unei oliviere vechi cu ulei nou face dificilă verificarea prospețimii produsului.
Uleiul extravirgin, bun și la gătit
Contrar ideii că uleiul extravirgin ar trebui folosit doar în salate, David susține că un produs de calitate poate fi utilizat și la gătit. Punctul de fum se situează între 200 și 210 grade Celsius, ceea ce permite folosirea lui în mai multe preparate.
Pe lângă pește, fripturi și paste, adolescentul recomandă combinații mai puțin obișnuite. Câteva picături pot fi adăugate peste ciocolată neagră cu multă cacao sau peste înghețată de vanilie servită cu curmale caramelizate.
România are un consum mediu de aproximativ 0,3 litri de ulei de măsline pe locuitor pe an și se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană la acest capitol. Pentru mulți români, produsul rămâne asociat cu un preț ridicat, astfel că uleiul rafinat de floarea-soarelui este în continuare preferat din motive financiare.
În clasamentul internațional Evooleum Awards, primul loc a revenit Italiei, însă Spania a avut cea mai puternică prezență în competiție. Producătorii spanioli au ocupat cinci poziții în top 10 și au primit 67 dintre cele 100 de distincții acordate unor producători din 11 state.
Uleiul de măsline reprezintă unul dintre elementele centrale ale dietei mediteraneene, apreciată atât pentru gust, cât și pentru proprietățile profilactice susținute de cercetări. Pentru David Filipaș, misiunea merge dincolo de promovarea propriei producții: vrea să-i învețe pe consumatori cum să distingă un ulei extravirgin autentic de unul inferior.
