Înainte să devină una dintre cele mai iubite autoare de romane polițiste din România, Rodica Ojog-Brașoveanu a trecut prin exmatriculare, arest și muncă în fabrică. Destinul studentei la Drept s-a schimbat radical în 1956, după ce a fost acuzată că simpatiza cu susținătorii revoluției anticomuniste din Ungaria.
Provenită dintr-o familie de intelectuali, Rodica era fiica lui Victor Ojog, avocat și fost deputat liberal, care fusese arestat de mai multe ori. Tânăra studia Dreptul la București când a intrat în vizorul autorităților comuniste. A fost dată afară din facultate, arestată și trimisă să lucreze la fabrica de medicamente Galenica.
Drumul spre literatură
Reabilitarea a venit în 1962, iar Rodica Ojog-Brașoveanu și-a reluat studiile la Iași. A absolvit Facultatea de Drept în 1967 și a profesat o perioadă ca avocată, încercând să-și reconstruiască parcursul profesional întrerupt de represiunea politică.
Debutul literar s-a produs în 1971, odată cu romanul „Moartea semnează indescifrabil”. Cartea a deschis o operă în care misterul, umorul și analiza comportamentului uman s-au întâlnit într-un stil recognoscibil. Ulterior, autoarea a renunțat la avocatură și s-a dedicat complet scrisului, fiind supranumită „Agatha Christie a României”.
Rodica Ojog-Brașoveanu explica în 1990 că un roman polițist are nevoie de mult mai mult decât de o poveste interesantă: „Un roman poliţist e mai greu de scris decât unul obişnuit. El presupune, fireşte, calitatea condeiului, dar trebuie să aibă o structură de beton armat, o acţiune bine închegată, în care totul să se desfăşoare după un dozaj subtil, să aibă un crescendo al naraţiunii, înlănţuirea faptelor să conducă la un final logic”.
Melania Lupu și motanul ei
Printre personajele care au rămas în memoria cititorilor se numără Melania Lupu, o bătrână aparent blândă, dar capabilă să-i deruteze pe anchetatori, și motanul ei, Mirciulică. Relația dintre cei doi este cu atât mai surprinzătoare cu cât scriitoarea nu agrea deloc pisicile în viața reală.
Nepoata autoarei, Mădălina Ojog-Pascu, a povestit acest paradox în volumul său de amintiri. Personajul Melaniei ar fi fost inspirat de o bătrânică din filmul american „Aeroportul”, care reușea să păcălească echipele de polițiști, să călătorească fără bilet și să se confrunte cu mafioți și gangsteri.
„De fapt, pe bătrânica Melania n-o prind detectivii, ci o dă de gol chiar motanul ei iubit”, spunea autoarea într-un interviu din 1997. Povestea a stârnit și nemulțumirea unor oficiali din perioada comunistă, deranjați de ideea că infractoarea nu era demascată de milițieni, ci de un pisoi care părea mai isteț decât oamenii legii.
O colecție de 38 de volume
Scriitoarea a mărturisit că lucra „numai cu pixul, la orice oră” și că își organiza fiecare carte pe scene înainte de a începe redactarea. Potrivit propriilor explicații, după ce ajungea la aproximativ un sfert din roman, avea deja în minte desfășurarea întregii povești.
În construcția intrigilor, autoarea prefera să dea infractorilor un aer agreabil, pentru ca identitatea vinovatului să nu fie evidentă de la primele pagini. „Eu caut să-i fac simpatici pe infractori, altfel n-ar fi interesanți. Așa că, uneori, îmi pare rău când îi prind polițiștii”, declara Rodica Ojog-Brașoveanu, explicând că romanele sale pun enigma înaintea urmăririi criminalului.
Rodica Ojog-Brașoveanu a murit la București, în 2002, lăsând în urmă zeci de romane și personaje memorabile. Opera sa este reunită într-o colecție de 38 de volume, care include figuri precum Melania Lupu, Minerva Tutovan, logofătul Andronic și maiorul Cristescu.
Primul volum al colecției a apărut pe 25 septembrie 2026, iar seria este programată să se încheie pe 25 februarie 2028. Cartea „320 de pisici negre” este deja disponibilă la prețul de 9,99 lei, în timp ce volumele de la numărul doi până la 38 costă 39,99 lei fiecare.
