Mirabela Grădinaru le-a vorbit părinților despre copiii care petrec mult timp pe telefon și pe rețelele sociale. Partenera președintelui Nicușor Dan a atras atenția că, dincolo de un simplu obicei, folosirea excesivă a tehnologiei poate ascunde singurătate, teamă de respingere sau dificultăți despre care cei mici nu reușesc să vorbească.
Mesajul a fost transmis luni, 19 octombrie 2026, la cea de-a doua ediție a conferinței „sănătatea mintală în era digitală”, organizată la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” și a reunit neurologi, psihiatri, psihologi, profesori, elevi, reprezentanți ai autorităților și specialiști din mai multe domenii.
Mirabela Grădinaru consideră că discuția nu ar trebui să se limiteze la numărul de ore petrecute în fața ecranului. Părinții sunt încurajați să afle ce caută copilul în mediul online, cu cine interacționează și cum se simte după ce folosește telefonul sau rețelele sociale.
Ce poate ascunde telefonul
În timpul intervenției sale, aceasta a explicat că refugiul în lumea virtuală poate avea legătură cu nevoia de a aparține unui grup, cu frica de excludere sau cu presiunea comparațiilor. Uneori, copilul poate folosi telefonul pentru a evita, chiar și temporar, o situație care îl apasă.
„Ca mamă, știu cât de ușor este să te întrebi dacă faci suficient, dacă ai pus limita potrivită, dacă ai observat la timp, dacă ai fost prea strict sau, dimpotrivă, prea permisiv, dacă timpul petrecut în fața unui ecran este doar un obicei sau ascunde ceva ce copilului îi este greu să spună”, a declarat Mirabela Grădinaru.
Partenera șefului statului a subliniat că părinții nu au mereu răspunsurile potrivite, însă pot rămâne aproape de copii și îi pot asculta fără să îi judece. În opinia sa, este important ca adultul să vadă copilul dincolo de ecran, nu doar comportamentul care îl îngrijorează.
Regulile privind timpul petrecut online rămân necesare, însă interdicțiile singure nu rezolvă întotdeauna problema. „Copiii au nevoie de adulți care să le ofere repere și siguranță, dar cred că limita funcționează cel mai bine atunci când nu vine singură, când vine împreună cu explicația, cu răbdarea și, mai ales, cu relația”, a transmis aceasta.
Presiunea rețelelor sociale
Mirabela Grădinaru a vorbit și despre mediul în care cresc astăzi copiii și adolescenții. Imaginile cu succes, popularitate și perfecțiune fizică apar constant în mediul online, iar comparația cu ceilalți este mereu la îndemână.
„Mi-ar plăcea ca atunci când vorbim despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților să nu vorbim doar despre ce trebuie să facă ei diferit, să ne uităm și la lumea pe care am construit-o în jurul lor”, a spus ea. Aceasta a descris societatea actuală drept una rapidă și zgomotoasă, în care până și odihna ajunge să fie fotografiată, publicată și validată de ceilalți.
Un alt punct important al mesajului a fost nevoia ca cei mici să aibă un spațiu sigur, unde să își poată exprima fricile fără rușine sau critică. „În această lume, poate una dintre cele mai importante forme de protecție pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic”, a afirmat Mirabela Grădinaru.
Într-un asemenea spațiu, copilul ar trebui să poată spune „E greu”, „Mi-e frică” sau „Nu știu ce se întâmplă cu mine”, fără ca răspunsul adultului să fie imediat o lecție ori o soluție. „Te ascult!” este, în viziunea sa, punctul de plecare pentru o conversație reală.
Datele despre adolescenți
Conferința a inclus discuții despre efectele tehnologiei asupra dezvoltării cognitive, relațiilor sociale, concentrării, somnului și obiceiurilor zilnice. Totodată, a fost prezentată ediția în limba română a volumului „The Rise and Fall of the Human Mind”, semnat de profesorul neurolog Jan Martin Stransky și publicat de Editura Litera.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că fenomenul utilizării problematice a rețelelor sociale s-a extins. Un raport publicat în septembrie 2024, pe baza informațiilor colectate în 2022, indica faptul că 11% dintre adolescenții incluși în cercetare prezentau semne ale unei astfel de utilizări, față de 7% în 2018.
Studiul a analizat aproape 280.000 de copii de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada. România avea cel mai ridicat procent dintre țările participante: 22% dintre adolescenții analizați prezentau semne de utilizare problematică a rețelelor sociale.
Rezultatele se referă la datele strânse în 2022 și nu reprezintă estimări pentru anul 2026. Cercetătorii descriu utilizarea problematică prin dificultatea de a controla timpul petrecut pe platforme și continuarea acestui comportament, chiar și atunci când apar efecte negative în viața de zi cu zi.
Reguli stabilite în familie
Specialiștii recomandă ca regulile pentru telefoane să fie discutate în familie și adaptate vârstei copilului. Pe lângă durata utilizării, contează conținutul accesat, persoanele cu care acesta comunică și măsura în care telefonul îi afectează somnul, școala, mișcarea sau relațiile cu cei apropiați.
Printre măsurile sugerate se numără perioadele fără dispozitive, mai ales la masă și înainte de culcare. Părinții sunt sfătuiți să respecte aceleași reguli și să înceapă conversațiile fără reproșuri, pentru a putea observa eventuale situații de hărțuire, excludere sau presiune din partea grupului.
Mirabela Grădinaru a pledat, de asemenea, pentru colaborarea dintre părinți, profesori și specialiști. „Un copil care cere ajutor nu este un copil slab, un părinte care cere ajutor nu este un părinte eșuat”, a transmis ea, susținând că sănătatea mintală trebuie să devină un subiect despre care se poate vorbi fără rușine.
Potrivit unui document publicat de Organizația Mondială a Sănătății în mai 2025, relația dintre tehnologie și sănătatea mintală este complexă. Mediul online poate ajuta la comunicare, acces la informații și păstrarea prieteniilor, însă anumite experiențe digitale pot contribui la dificultăți emoționale, în special în cazul tinerilor vulnerabili.
